Agenda strategică comună la nivel global pentru controlul rezistenței la antibiotice, tema principală a atelierului internațional de la București

 09.12.2019

 
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a organizat vineri, 6 decembrie, la Sala de conferințe a Hotelului Capitol din București, atelierul internațional cu tema „Rolul unei agende strategice comune de cercetare şi inovare la nivel global pentru controlul rezistenţei la antibiotice”.

Activitatea s-a desfășurat sub egida Inițiativei Europene de Programare a Cercetării în domeniul Rezistenţei la Antibiotice (JPIAMR), prin proiectul suport EXEDRA finanțat de Comisia Europeană.
La lucrările atelierului au participat reprezentanți ai JPIAMR și ai Centrului European pentru Controlul Bolilor, factori de decizie și experți din România și din țări membre ale inițiativei, precum și reprezentanți ai ministerelor cercetării din state care nu au candidat încă la statutul de membru al JPIAMR.

La început activității, comandantul I.N.C.D.M.M. „Cantacuzino”, colonel dr. Perișor Jalbă, în prezența locțiitorului șefului Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, colonel Valeriu Roșu, le-a urat un călduros bun venit invitaților: „Faptul că dumneavoastră vă aflați aici demonstrează angajamentul organismelor europene, al Guvernului român și al specialiștilor față de cauza noastră comună – bătălia împotriva rezistenței la antibiotice”.

Subiectele abordate în cadrul discuțiilor au fost axate pe agenda strategică de cercetare și inovare a inițiativei europene, pe strategiile naționale în domeniul rezistenței la antibiotice și pe constituirea Institutului Internațional Virtual de Cercetare pe baza conceptului „O singură sănătate” (One Health), ce vizează necesitatea unei abordări integrate a aspectelor legate de sănătatea umană, animală, a plantelor și a mediului.

Invitată să ia cuvântul în deschidere, conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat al Președintelui României, Departamentul Sănătate publică, a subliniat faptul că „rezistenţa antimicrobiană reprezintă o preocupare la nivel mondial pentru a cărei combatere este necesară o abordare integrată şi interdisciplinară, cooperare şi parteneriat între toţi actorii implicaţi. Rezistenţa antimicrobiană reprezintă din nefericire o deficienţă majoră în sistemul sanitar românesc. Cel mai recent profil de ţară State of Health in the European Union, publicat pe 28 noiembrie 2019, menţionează că: nivelurile de rezistenţă la antimicrobiene se menţin ridicate în România. În 2017, s-a constatat, în urma testărilor, că 22,5% dintre izolatele de klebsiella pneumoniae erau rezistente la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie”. Consilierul de stat a scos în evidență și necesitatea unei abordări „consecvente, strategice, comune” la nivel european şi internaţional şi a salutat colaborarea dintre ministerele din România pe această temă.

Statisticile arată faptul că România ocupă locul 3 în Europa la consumul nejustificat de antibiotice, reprezentând un punct roșu pe harta europeană la capitolul bacterii rezistente la antibiotice. Potrivit experților europeni, peste 60% dintre aceste tratamente sunt luate nejustificat, vinovați pentru această situație fiind și medicii care prescriu prea ușor acest tip de tratament. 42% dintre pacienții internați în România în ultimul an au primit cel puțin un antibiotic, iar impactul infecțiilor produse de bacteriile rezistente la antibiotice le transformă pe acestea într-o amenințare uriașă pentru sănătatea publică.

Dominique Monnet, reprezentant al Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile, a subliniat nevoia unui plan național bine pus la punct și de colaborare cu autoritățile europene. „Dacă la nivel național se implementează un plan, care să cuprindă igiena în spitale, mai ales igiena mâinilor și folosirea rațională a antibioticelor, pentru România ar însemna că la 1 euro investit să se economisească apoi mai mult de 2 euro pentru tratamentele pacienților infectați cu bacterii multirezistente.”

În continuare, Laura Marin, reprezentant al Inițiativei Europene de Programare Comună a Cercetării în Domeniul Rezistenței la Antibiotice, a declarat că: „este necesar să lucrăm la nivel internațional, să ne uităm la ce fac alte țări în spitale pentru a reduce consumul de antibiotice și, prin urmare, rezistența la microbiene.”

În acest sens, se va constitui Institutul Internațional Virtual de Cercetare din care va face parte și România. Ideea este „să se conecteze cercetarea din institute cu cea din spitale și universități, astfel încât să se identifice cele mai bune soluții”, a completat  Patriq Fagerstedt, senior researcher officer la Inițiativa Europeană de Programare Comună în Domeniul Rezistenței la Antibiotice și la Departamentul de politici științifice din Ministerul cercetării, Suedia.

Din nefericire, antibioticele ajung în corpul uman și prin intermediul alimentelor, pentru că și veterinarii tratează animalele în exces. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nechita-Adrian Oros a propus „o modificare și o înăsprire a legii cu privire la circulația medicamentului. Ar trebui să încetăm să considerăm medicamentul, în general, și antibioticul, în special, drept o marfă care aduce doar profit. Acestea trebuie prescrise, eliberate și administrate doar atunci când este nevoie și doar de către profesioniști. De ce s-a ajuns aici? Pentru că, în 2018, la presiunea industriei s-au făcut niște modificări, astfel încât oricine poate să comercializeze și să administreze medicamente veterinare.”

Mai mult, „răspândirea și contaminarea mediului înconjurător, în principal prin așa-numitele puncte fierbinți reprezentate de apele uzate din mediul spitalicesc sau de apele reziduale, incomplet tratate, din rețeaua de canalizare publică nu fac decât să înrăutățească situația și așa îngrijorătoare” – a spus Mircea Feket, Secretar de stat în Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.
                                                               
***
JPIAMR este o platformă internațională de colaborare ce coordonează finanțarea cercetării din resurse naționale și stabilește direcțiile de cercetare multidisciplinară în domeniul rezistenței la antibiotice, promovând acțiuni de colaborare pentru generarea de evidențe științifice privind rezistența antimicrobiană, din perspectiva „One Health”.

Inițiativa reunește 27 de state membre și Comisia Europeană. România este membru cu drepturi depline al JPIAMR, participând la eforturile de a elabora o agendă strategică comună de cercetare și inovare, prin consultarea experților din statele membre, extinderea JPIAMR și constituirea Institutului Internațional Virtual de Cercetare „One Health”.

Proiectul EXEDRA, în care Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” este partener, are ca obiective extinderea JPIAMR, în principal în ţările Europei de Est, prin unificarea eforturilor de cercetare în vederea soluţionării prioritare a rezistenţei la antibiotice, evitării fragmentării şi pierderii de resurse la nivel europen şi mondial.
Top